De-o buna bucata de vreme ma tot bate un gand sa incep un blog pe care sa postez imagini si impresii din iesirile cu caiacul, de prin, si de prin jurul Romaniei. Sper sa fiu destul de constiincios incat sa pun dupa fiecare iesire notabila macar cate 2-3 imagini si 2-3 propozitii.
Asteptati-va mai mult la imagini decat la propozitii pentru ca nu m-a facut mama cu Sadoveanu, ci cu un programator (celebru si el, ce-i drept, dar numai pentru cateva zile "multumita" presei mancatoare de dulciuri turcesti).
Asteptati-va sa gasiti din cand in cand exprimari mai putin ortodoxe, exprimari mai putin "prutene", exprimari si regionalisme morosenesti, poate chiar injuraturi (copii daca nu aveti 18 intrebati-o pe mami ca daca va lasa sa cititi ce scrie fecioru' lu' Prodaniuc).
Trebuie sa marturisesc ca ideea blogului n-a fost cea mai originala din cate-am avut, ba din contra, mi-a incoltit in minte dupa ce-am cunoscut-o pe Oana, gagica lu' Dirigu (personaje pe care le veti intalni mai incolo pe blogul meu), si i-am admirat blogul "Romania vazuta din caiac" (http://www.romania-vazuta-din-caiac.blogspot.com/). Foarte dragut blogul Oanei, vi-l recomand cu caldura. Cateodata veti gasi postari din aceeasi iesire pe apa atat pe blogul meu cat si pe al Oanei pentru ca ni se intampla sa padelam impreuna.
Ce anume m-a facut sa trec de la gand la fapta si sa pun mana pe tastatura? O iesire tare, tare de tot, in Muntenegru, pe raul Tara supranumit si "lacrima Europei" ("the tear of Europe"), iesire care mi-a placut si m-a impresionat nespus de mult. Dar despre iesirea/expeditia pe Tara va povestesc eu mai multe in prima postare adevarata de pe acest blog... vorba ungurului "stay tuned" (staţi tunaţi)
No aşe'!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu